Dispoziții generale referitoare la ambalarea mărfurilor periculoase în ambalaje, inclusiv
în RMV-uri și în ambalaje mari
NOTĂ: Dispozițiile generale ale prezentei secțiuni se pot aplica la ambalarea mărfurilor din
clasele 2, 6.2 și 7 numai în condițiile indicate în secțiunea 4.1.8.2 (clasa 6.2), 4.1.9.1.5 (clasa 7)
și în instrucțiunile de ambalare aplicabile secțiunii 4.1.4 (instrucțiuni de ambalare P201 și
LP02 pentru clasa 2 și P620, P621, IBC620 și LP621 pentru clasa 6.2).
4.1.1.1 Mărfurile periculoase trebuie ambalate în ambalaje de bună calitate, inclusiv RMV-uri sau
ambalaje mari. Aceste ambalaje trebuie să fie suficient de solide pentru a rezista la șocuri și la
solicitările obișnuite din timpul transportului, în special în cursul transbordării între unitățile de
transport sau între unitățile de transport și depozite, precum și la ridicarea paletei sau supraambalajului
în vederea unei manipulări manuale sau mecanice ulterioare. Ambalajele, inclusiv
RMV-urile și ambalajele mari, trebuie să fie fabricate și închise în momentul pregătirii pentru
expediere, astfel încât să fie exclusă orice pierdere a conținutului care ar putea rezulta în condiții
normale de transport, din vibrații sau variații de temperatură, de higrometrie sau presiune
(datorită, de exemplu, altitudinii). Ambalajele, inclusiv RMV-urile și ambalajele mari, trebuie
închise conform informațiilor furnizate de fabricant. În cursul transportului, pe exteriorul
ambalajelor, RMV-urilor sau ambalajelor mari, nu trebuie să adere reziduuri periculoase.
Prezentele dispoziții se aplică după caz, ambalajelor noi, celor reutilizate, recondiționate sau
reconstruite, și RMV-urilor noi, celor reutilizate, reparate sau reconstruite, precum și
ambalajelor mari noi, reutilizate sau reconstruite.
4.1.1.2 Părțile ambalajelor, inclusiv ale RMV-urilor sau ale ambalajelor mari, care se află în contact
direct cu mărfurile periculoase:
(a) nu trebuie să fie afectate sau sensibil slăbite de către acestea;
(b) nu trebuie să reacționeze periculos cu acestea, de exemplu, jucând rolul de catalizator al
unei reacții sau intrând în reacție cu mărfurile periculoase; și
(c) nu trebuie să permită pătrunderea mărfurilor periculoase care ar putea constitui un pericol
în condiții normale de transport.
Dacă este necesar, ele trebuie să fie prevăzute la interior cu o căptușeală sau să li se aplice un
tratament adecvat.
NOTĂ: Pentru compatibilitatea chimică a ambalajelor din material plastic, inclusiv a RMVurilor,
realizate din polietilenă, a se vedea 4.1.1.21.
4.1.1.3 Cu excepția unei dispoziții contrare care figurează în altă parte a ADR, fiecare ambalaj, inclusiv
RMV-urile sau ambalajele mari, cu excepția ambalajelor interioare, trebuie să fie conforme cu
un model tip care a îndeplinit încercările efectuate conform prescripțiilor de la 6.1.5, 6.3.5, 6.5.6
sau 6.6.5, după caz. Ambalajele care nu trebuie să fie supuse încercărilor sunt indicate la
6.1.1.3.
4.1.1.4 În timpul umplerii cu lichide a ambalajelor, inclusiv a RMV-urilor și a ambalajelor mari, este
indicată lăsarea unei marje de încărcare suficiente pentru a exclude orice scurgere a conținutului
și orice deformare permanentă a ambalajului care ar rezulta din dilatarea lichidului sub efectul
variațiilor de temperatură întâlnite pe parcursul transportului. Dacă nu există o prescripție
specifică, ambalajele nu trebuie umplute complet cu lichide la o temperatură de 55ºC. Totuși, în
RMV-uri trebuie lăsată o marjă suficientă pentru a garanta că la temperatura medie a
conținutului de 50ºC, acesta nu este umplut la peste 98% din capacitatea sa în apă. În afara unor
dispoziții contrare, gradul de umplere maxim, la o temperatură de încărcare de 15ºC, nu trebuie
să depășească:
- 16 -
(a) Punctul de fierbere (începutul fierberii) al
substanței în °C < 60
≥ 60
< 100
≥ 100
< 200
≥ 200
< 300
≥ 300
Gradul de umplere, în procente din
capacitatea ambalajului 90 92 94 96 98
sau
(b)
% din capacitate a ambalajulu i
1 (50 - t )
98
Gradul de umplere
f
+ α =
În această formulă, α reprezintă coeficientul mediu de dilatare cubică a lichidului la o
temperatură cuprinsă între 15ºC și 50ºC, cu alte cuvinte, pentru o variație maximă a
temperaturii de 35ºC.
α se calculează cu formula:
50
15 50
35 x d
d d α − =
d15 și d50 reprezentând densitățile relative1
ale lichidului la 15ºC și respectiv la 50ºC, iar tf,
temperatura medie a lichidului în timpul umplerii.
4.1.1.5 Ambalajele interioare trebuie introduse în ambalaje exterioare astfel încât să se evite, în condiții
normale de transport, ruperea, perforarea lor sau scurgerea conținutului în ambalajele exterioare.
Ambalajele interioare care conțin lichide vor fi ambalate cu închizătorile lor în sus și amplasate
în ambalaje exterioare consistente cu marcajele de orientare prescrise la 5.2.1.9. Ambalajele
interioare fragile sau ușor de spart, cum ar fi recipientele din sticlă, porțelan sau gresie, ori
fabricate din anumite materiale de plastic, trebuie să fie plasate în ambalajele exterioare
intercalat cu materiale de umplutură adecvate. Scurgerea conținutului nu trebuie să antreneze o
alterare apreciabilă a proprietăților protectoare ale materialelor de umplutură sau ale ambalajului
exterior.
4.1.1.5.1 Dacă un ambalaj exterior al unui ambalaj combinat sau un ambalaj mare, a fost încercat cu
succes cu diferite tipuri de ambalaje interioare, diversele ambalaje alese dintre acestea din urmă
pot să fie, de asemenea, puse împreună în acest ambalaj exterior sau ambalaj mare. În plus, în
măsura în care este menținut un nivel de performanță echivalent, modificările următoarelor
ambalaje interioare sunt autorizate, fără a fi necesară supunerea coletului la alte încercări:
(a) Ambalaje interioare de dimensiuni echivalente sau inferioare pot fi utilizate cu condiția
ca:
i) ambalajele interioare să aibă o concepție similară celei a ambalajelor interioare
încercate (de exemplu, formă - rotundă, rectangulară etc.);
ii) materialul de construcție al ambalajelor interioare (sticlă, material plastic, metal etc.)
să ofere rezistență la forțele de impact și de stivuire egale sau superioare celor ale
ambalajului interior încercat inițial;
iii) ambalajele interioare să fie prevăzute cu orificii identice sau mai mici și dispozitivele
de închidere să fie de concepție similară (de exemplu, capac înșurubat, capac încastrat
etc.);
iv) un material de umplutură suplimentar în cantitate suficientă, să fie utilizat pentru
umplerea spațiilor goale și împiedicarea oricărei mișcări apreciabile a ambalajelor
interioare; și
v) ambalajele interioare să aibă aceeași orientare în ambalajul exterior ca și în coletul
încercat;
(a) Se poate utiliza un număr mai mic de ambalaje interioare încercate, sau alte tipuri de
ambalaje interioare definite la alineatul a) de mai sus, cu condiția de a fi adăugat un
material de umplutură pentru a umple spațiul (spațiile) gol (goale) și a împiedica orice
deplasare semnificativă a ambalajelor interioare.
1
Densitatea relativă (d) este considerată a fi sinonimă cu greutatea specifică și va fi utilizată în tot cuprinsul acestui Capitol.
- 17 -
4.1.1.5.2 Utilizarea ambalajelor suplimentare în interiorul unui ambalaj exterior (de ex.: un ambalaj
intermediar sau un recipient în interiorul unui ambalaj interior prescris), în completarea
ambalajelor prevăzute în instrucţiunile de ambalare, este permisă cu condiţia ca toate
prescripţiile relevante să fie îndeplinite, inclusiv cele ale paragrafului 4.1.1.3 şi cu condiţia să fie
utilizat un material de umplutură corespunzător, după caz, pentru a preveni orice mişcare în
interiorul ambalajelor.
4.1.1.6 Substanțele periculoase nu trebuie să fie ambalate în același ambalaj exterior ori în ambalaje
mari împreună cu alte produse, periculoase sau nu, dacă există posibilitatea unei reacții
periculoase între acestea care ar putea provoca:
(a) o combustie sau o degajare considerabilă de căldură;
(b) emanarea de gaze inflamabile, asfixiante, comburante sau toxice;
(c) formarea de substanțe corosive; sau
(d) formarea de substanțe instabile.
NOTĂ: Pentru dispozițiile speciale de ambalare în comun, a se vedea 4.1.10.
4.1.1.7 Sistemele de închidere ale ambalajelor care conțin substanțe umectate sau diluate trebuie să fie
astfel încât procentajul de lichid (apă, solvent sau flegmatizant) să nu coboare, pe parcursul
transportului, sub limitele prescrise.
4.1.1.7.1 Dacă există două sau mai multe sisteme de închidere montate în serie pe un RMV, cel care se
află mai aproape de substanța transportată trebuie să fie închis primul.
4.1.1.8 În cazul în care, într-un ambalaj se poate acumula presiune prin degajarea de gaze din conținut
(ca urmare a creșterii temperaturii sau din alte cauze), ambalajul sau RMV poate fi dotat cu
ventilație, cu condiția ca gazul emis să nu prezinte pericol ca urmare a toxicității sale, a
inflamabilității sale sau a cantității degajate, de exemplu.
Un dispozitiv de ventilare va fi montat în cazul în care se poate acumula o suprapresiune
periculoasă ca urmare a descompunerii normale a substanțelor. Ventilația va fi concepută în așa
fel încât, atunci când ambalajul sau RMV se află în situația de a fi transportate, scurgerile de
lichid și penetrarea substanțelor străine să fie împiedicate în condiții normale de transport.
NOTĂ: Ventilarea coletului nu est permisă pentru transportul aerian.
4.1.1.8.1 Lichidele pot fi introduse doar în ambalaje interioare care au o rezistență corespunzătoare la
presiunea internă care se poate acumula în condiții normale de transport.
4.1.1.9 Ambalajele noi, reconstruite sau reutilizate, inclusiv RMV-urile și ambalajele mari, sau
ambalajele recondiționate și RMV-urile reparate sau aflate în întreținere curentă, trebuie să
poată trece cu succes încercările prescrise la 6.1.5, 6.3.5, 6.5.6 sau 6.6.5, după caz. Înaintea
încărcării și prezentării la transport, fiecare ambalaj, inclusiv RMV-urile sau ambalajele mari,
trebuie controlat pentru a se asigura că nu prezintă urme de coroziune, contaminare sau alte
defecte și orice RMV trebuie controlat în ceea ce privește buna funcționare a oricărui
echipament de serviciu. Orice ambalaj care prezintă semne de scădere a parametrilor față de
modelul-tip omologat trebuie să înceteze a mai fi utilizat sau să fie recondiționat astfel încât să
poată rezista la încercările modelului-tip. Orice RMV care prezintă semne de reducere a
rezistenței față de modelul-tip încercat nu trebuie să mai fie utilizat sau trebuie să fie reparat sau
supus unei întrețineri curente astfel încât să poată rezista la încercările modelului-tip.
4.1.1.10 Lichidele nu trebuie încărcate decât în ambalaje, inclusiv în RMV-uri, care au o rezistență
suficientă la presiunea internă care se poate dezvolta în condiții normale de transport.
Ambalajele și RMV-urile pe care este inscripționată presiunea de încercare hidraulică prescrisă
la 6.1.3.1 d) și 6.5.2.2.1, trebuie încărcate numai cu un lichid care are o presiune a vaporilor:
(a) astfel încât presiunea manometrică totală din ambalaj sau RMV (presiunea substanței
conținută plus presiunea parțială a aerului sau a altor gaze inerte, minus 100 kPa) la 55ºC,
determinată pe baza unui grad de umplere maxim conform cu 4.1.1.4 și a unei temperaturi
de umplere de 15ºC, să nu depășească două treimi din presiunea de încercare
inscripționată;
(b) sau mai mică, la 50ºC, decât patru șeptimi din suma presiunii de încercare inscripționate
plus 100 kPa;
- 18 -
(c) sau mai mică la 55ºC, decât două treimi din suma presiunii de încercare inscripționate
plus 100 kPa.
RMV-urile destinate transportului lichidelor nu trebuie utilizate pentru transportul lichidelor
care au o presiune a vaporilor mai mare de 110 kPa (1,1 bar) la 50ºC sau 130 kPa (1,3 bar) la
55ºC.
EXEMPLE DE PRESIUNI DE ÎNCERCARE CARE TREBUIE INSCRIPŢIONATE PE
AMBALAJE, INCLUSIV PE RMV-uri, VALORI CALCULATE CONFORM 4.1.1.10 c)
Nr.
ONU Denumire Clasa
Grupa
de
ambalare
Vp55
(kPa)
Vp55 x 1,5)
(kPa)
(Vp55 x 1,5)
minus 100
(kPa)
Presiune de încercare
minimă cerută
(manometrică)
conform 6.1.5.5.4 c)
(kPa)
Presiune de
încercare minimă
(manometrică) de
înscris pe ambalaj
(kPa)
2056 Tetrahidrofuran 3 II 70 105 5 100 100
2247 n-Decan 3 III 1,4 2,1 -97,9 100 100
1593 Diclorometan 6.1 III 164 246 146 146 150
1155 Eter dietilic 3 I 199 299 199 199 250
NOTA 1: În cazul lichidelor pure, presiunea vaporilor la 55 °C (Vp55) poate fi adesea
determinată folosind tabelele publicate în literatura științifică.
NOTA 2: Presiunile de încercare minime indicate în tabel sunt cele obținute exclusiv prin
aplicarea indicațiilor de la 4.1.1.10 c), ceea care înseamnă că presiunea de încercare
inscripționată trebuie să fie o dată și jumătate mai mare decât presiunea vaporilor la 55 °C,
minus 100 kPa. Atunci când, de exemplu, presiunea de încercare pentru n-decan este
determinată conform indicațiilor de la 6.1.5.5.4 a), presiunea minimă de încercare
inscripționată poate fi mai mică.
NOTA 3: În cazul eterului dietilic, presiunea minimă de încercare necesară conform 6.1.5.5.5
este de 250 kPa.
4.1.1.11 Ambalajele goale, inclusiv RMV-urile și ambalaje mari, care au conținut o substanță
periculoasă, fac obiectul acelorași prescripții ca și un ambalaj plin, în afara cazului în care au
fost luate măsurile necesare pentru excluderea oricărui risc.
NOTĂ: Atunci când asemenea ambalaje sunt transportate în vederea eliminării, reciclării
sau recuperării materialelor lor, ele pot, de asemenea, să fie transportate la Nr. ONU 3509, cu
condiţia ca, prevederile dispoziţiei speciale 663 din capitolul 3.3 să fie îndeplinite.
4.1.1.12 Orice ambalaj, așa cum este menționat în capitolul 6.1, destinat să conțină lichide, trebuie să
îndeplinească o încercare de etanșeitate adecvată și trebuie să poată suporta nivelul de încercare
indicat la 6.1.5.4.3:
(a) înaintea primei sale utilizări pentru transport;
(b) după reconstruirea sau recondiționarea oricărui ambalaj, înainte de a fi reutilizat pentru
transport;
Pentru această încercare, nu este necesar ca ambalajul să fie echipat cu sistemele de închidere.
Recipientul interior al unui ambalaj compozit poate fi supus încercării fără ambalajul interior, cu
condiția ca rezultatele încercării să nu fie afectate. Această încercare nu este obligatorie pentru:
- ambalajele interioare ale ambalajelor combinate sau ale ambalajelor mari;
- recipientele interioare ale ambalajelor compozite (sticlă, porțelan sau gresie) care poartă
mențiunea „RID/ADR” conform 6.1.3.1 (a) (ii);
- ambalajele metalice ușoare purtând mențiunea „RID/ADR” conform 6.1.3.1 (a) (ii).
4.1.1.13 Ambalajele, inclusiv RMV-urile, utilizate pentru substanțele solide care se transforma în lichide
la temperaturi care ar putea fi întâlnite pe parcursul unui transport, trebuie să aibă și capacitatea
de a conține respectiva substanță în stare lichidă.
4.1.1.14 Ambalajele, inclusiv RMV-urile, utilizate pentru substanțele pulverulente sau granulare trebuie
să fie etanșe la substanțe pulverulente sau să fie prevăzute cu o dublură.
4.1.1.15 Cu excepția unei derogări acordate de către autoritatea competentă, durata de utilizare admisă
pentru transportul de substanțe periculoase este de cinci ani începând de la data de fabricație a
recipientelor pentru butoaiele din material plastic, bidoanele din plastic și RMV-urile din plastic
Lasă un comentariu